Tulburarile sexuale

Cand se discuta despre tulburarile sexuale, trebuie vorbita aceeasi limba. Sexualitatea “normala” nu exista decat in raport cu o referinta. Ceea ce e “normal” pentru dumneavoastra poate sa nu fie asa si pentru altcineva, si invers. Fiecare are viziunea sa personala despre care ar fi frecventa “normala” a raporturilor sexuale pe saptamana sau pe luna. Fiecare are definitia sa personala pentru ceea ce ar insemna un raport sexual “normal”. In acest domeniu statisticile nu au nici o valoare, pentru ca in ele problemele sunt subevaluare, iar performantele, amplificate.

Se poate vorbi de probleme sexuale atunci cand ceva din sexualitatea dumneavoastra va nelinisteste, va complexeaza sau va face sa suferiti. Intensitatea si durata anormaliei resimtite sunt cele care trebuie sa va alerteze si sa va faca sa reactionati. Nu uitati ca suferinta este personala, specifica fiecaruia.Tulburarile sexuale netratate pot avea consecinte grave asupra relatiei de cuplu, putandu-se ajunge pana la disolutia relatiei/ casniciei.

Este normal sa aveti probleme sexuale in anumite conditii particulare cum ar fi: stare depresiva, oboseala, dupa o interventie chirurgicala, cand urmati un tratament medicamentos. De asemenea, este normal ca erectia sa se piarda la sfarsitul unui raport sexual, erectia sa apara mai lent odata cu inaintarea in varsta, peretii vaginali sa fie mai uscati la femeile aflate la menopauza etc. In aceste cazuri nu trebuie sa va faceti griji ca va confruntati cu una din tulburarile sexuale, deoarece aceste reactii sunt normale.

Tulburarile sexuale masculine

Tulburarile dorintei sexuale: scaderea dorintei, inhibitia dorintei (anafrodisia), aversiunea (dezgustul).

Tulburarile excitatiei sexuale: slabirea erectiei, impotenta (anerectia).

Tulburarile orgasmului: ejacularea precoce, ejacularea intarziata sau absenta ejacularii (anejacularea), absenta orgasmului.

Tulburari sexuale insotite de durere: dispareunia (dureri).

 Tulburarile sexuale feminine

Tulburarile dorintei sexuale: scaderea dorintei, inhibitia dorintei (frigiditate), aversiunea (dezgustul).

Tulburarile excitatiei sexuale: tulburarea lubrifierii.

Tulburarile orgasmului: anorgasmia (absenta orgasmului), orgasmul dureros.

Tulburari sexuale insotite de durere: dispareunia (dureri), vaginismul reactional, vaginismul propriu-zis.

Tulburarile sexuale sunt o problema serioasa a cuplului care nu trece de la sine si care trebuie tratata.

In timp ea se agraveaza, nicidecum nu dispare. Foarte important de stiut, sunt urmatoarele aspecte:

O tulburare partiala a erectiei, cu erectie semimoale sau semirigida, poate evolua spre o absenta totala a erectiei (numita “anerectie”).

O inhibitie a dorintei sexuale ivita in anumite circumstante particulare (in functie de situatie si de partener) poate evolua pana la dezgust sexual permanent (numita “aversiune sexuala”).

O diminuare sau o absenta a reactiei de excitatie (anestezie a corpului) poate antrena dureri in momentul contactului sexual (dispareunie), iar apoi sa evolueze spre absenta placerii (anorgasmiei) sau a dorintei sexuale.

O durere genitala masculina poate antrena o ejaculare rapida sau intarziata si poate evolua spre o absenta a erectiei, apoi spre absenta dorintei.

O durere genitala la femeie poate duce la un veritabil spasm muscular, antrenand imposibilitatea penetrarii (vaginism reactional).

O ejaculare rapida in timpul penetrarii poate evolua spre o ejaculare rapida chiar anterioara penetrarii.

O ejaculare intarziata poate evolua spre absenta ejacularii (anejaculare), dupa cum un orgasm intarziat poate evolua spre absenta totala a orgasmului.

 Cauzele care declanseaza tulburarile sexuale vizeaza trei mari tipuri de factori:

Factori sexologici: lipsa de informatii despre sexualitate, refuzul de a da frau liber placerii sexuale, teama de a se abandona, teama de necunoscut, de sex, anxietatea legata de exigentele partenerului/partenerei, experiente sexuale traumatizante (viol, abuz sexual, incest, raporturi homosexuale), traumatismele fizice ce actioneaza asupra sexualitatii (traumatisme ale maduvei spinarii, operatii chirurgicale, arteriopatie).

Factori conjugali: monotonie, rutina, detasare, prezenta copiilor, conflicte cu lupta pentru putere, ura si respingere a celuilalt, lipsa de incredere reciproca sau absenta comunicarii, sabotaj sexual, modificarea comportamentelor care fusesera idealizate la inceputul vietii de cuplu.

Factori psihologici individuali: carentele afective, lipsa de incredere in sine si a stimei de sine, traumatismele psihice necicatrizate, personalitatile dependenta, narcisista, evitanta sau obsesionala, starea de anxietate cronica sau starea asteno-depresiva cronica.

Cand tulburarile sexuale au la baza cauze organice?

Varsta de peste 50 de ani, circumstanta de aparitie progresiva, evolutie progresiva, indiferent de circumstante, antecedente medico-chirurgicale, tratament medicamentos, igiena a vietii dezechilibrata (alcool, tutun, zahar), dezechilibru hormonal, tulburari neurologice, tulburari cardio-vasculare, absenta de reactii sexuale spontane, automate, reflexe (ex: reactii matinale sau nocturne), mentinerea dorintei, ejaculare cu penis moale, examen clinic anormal.

Cand tulburarile sexuale au la baza cauze psihologice?

Varsta tanara, circumstanta de aparitie dupa un eveniment traumatizant, debut destul de rapid si variabil in functie de imprejurari, context de anxietate, de teama, de stres, antecedent depresiv sau fragilitate psihologica, destabilizare a cuplului, lipsa de initiere, de cunoastere, experiente de esec, persistenta a erectiilor spontane sau in timpul masturbarii, scadere a dorintei, asociere de tulburari ale erectiei si ale ejacularii, examen clinic normal.

Nu exista niciodata cauza organica pura, exista intotdeauna o suprapovara psihologica de stres si anxietate. De asemenea, o cauza evidenta s-ar putea sa nu fie decat secundara in aparitia si mentinerea unei probleme sexuale. Prin simpla evitare si din teama de esec, o tulburare partiala care persista multa vreme poate deveni completa si totala. Asadar, tulburarile sexuale trebuie tratate pentru ca nu vor trece de la sine. Daca considerati ca suferiti de o tulburare sexuala trebuie sa mergeti impreuna cu partenerul/ partenera (sotul/ sotia) sa consultati un psihoterapeut sau un psihosexolog care va va ajuta sa va rezolvati problema. Trebuie sa urmati o terapie, numita terapia tulburarilor sexuale sau terapia disfunctiilor sexuale. Cand incepeti o terapie aveti nevoie, in primul rand, de foarte multa motivatie si, in al doilea rand, de sustinerea partenerului de cuplu.