Culturile succesive si asociate de legume – secretul succesului in gradina

Primavara se apropie si, inainte de a incepe lucrarile importante de pregatire a terenului din gradina sau de pe suprafete mai mari, este important ca fiecare sa isi planifice culturile succesive si asociate de legume, aceasta insemnand ca, pe aceeasi suprafata, de-a lungul anului, se pot cultiva mai multe feluri de legume, tinand seama de anumite reguli. In general, trebuie sa existe o cultura de baza, in functie de nevoile de consum ale familiei sau de avantajele economice (pentru legumicultura practicata la scara mai mare), si mai multe culturi secundare (care presupun un ciclu vegetativ de mai scurta durata si din care se obtin productii mai mici). Culturile succesive si asociate de legume reprezinta si conditia esentiala a unei legumiculturi ecologice, atat de importanta astazi, cand legumele eco sunt la mare cautare.

Avantaje ale culturilor succesive si asociate de legume:

Asigura un randament maxim Suprafata este corect ocupata Solul este exploatat fara excese, pastrandu-si valoarea nutritiva Maladiile plantelor si daunatorii se vor diminua, fara utilizarea produselor chimice Calitatea legumelor (gust, forma, marime) va creste in mod semnificativ

Reguli de baza in culturile succesive si asociate de legume:

Se vor alterna plante cu sisteme vegetative diferite (legume de la care se folosesc frunzele, apoi cele de la care se folosesc radacinile sau tuberculii – morcovi, cartofi etc. -, legumele de la care se consuma fructele – rosii, castraveti etc.- si legumele de la care se folosesc pastaile- fasole, mazare etc.) Se va evita succesiunea a doua legume cu ritm de crestere diferit, dar care apartin aceleiasi familii botanice (de exemplu, nu se vor cultiva morcovi, dupa telina (amandoua din familia Apiaceae) sau rosii dupa cartofi (amandoua din familia Solanaceae) s.a.m.d. O data la doi ani, este bine sa se revina, pe aceeasi suprafata, cu o leguminoasa care are capacitatea de a imbogati solul in azot (de exemplu, dupa ceapa, spanac, salata, varza, mari consumatoare de azot, se vor cultiva mazare, fasole, tomate, castraveti). Se vor alterna culturi care necesita ingrasamant organic in mai mare masura, cu altele mai putin pretentioase, din acest punct de vedere.

Planificarea suprafetei de cultivat trebuie sa aiba in vedere si faptul ca nu toate semintele/rasadurile se cultiva in acelasi timp si, prin urmare, va trebui sa se tina seama, in cazul culturilor asociate, care dintre ele cresc mai inalt si care sunt mai mici, astfel incat amplasamentul lor sa fie cel corect si sa poata beneficia de lumina solara, pe toata durata cresterii. Mai mult, o planificare a suprafetelor de cultivat, permite si o estimare a randurilor necesare, precum si amplasamentul legumelor pentru care drenajul este foarte important. De asemenea, In culturile succesive si asociate de legume nu se vor cultiva aceleasi legume, in acelasi loc, doi ani la rand si, pe langa regulile amintite anterior, se vor avea in vedere si necesitatile de apa si de temperatura, sistemul radicular (plantele cu radacini de suprafata vor fi urmate de cele care au radacinile mai adanci).

In privinta culturilor succesive, se au in vedere, pe aceeasi suprafata, de obicei, doua sau trei culturi, dupa scheme, cum ar fi:

Cartofi timpurii (martie-iunie), urmati de varza de toamna (iunie- noiembrie) Varza timpurie (martie–iunie) – fasole (iunie-octombrie) Conopida (martie-iunie) – castraveti de toamna (iunie-octombrie) Rosii de vara (aprilie-august) – spanac (august-septembrie) Mazare (martie-iunie) – varza de toamna (iunie-noiembrie) Ceapa verde (plantata toamna-octombrie-iunie) – vinete/ardei gras (iunie-octombrie).

Asocieri benefice (cateva exemple)

Unele asocieri sunt benefice, pentru ca au efect protector, unele asupra altora, sau pentru ca nevoile de minerale din sol sunt complementare si deci plantele respective nu vor intra in concurenta. Asocierea se poate face pe durata intregii veri, sau numai pentru o etapa de vegetatie a unei legume.  Cultura de baza (pe suprafata cea mai mare) poate fi de tomate, vinete, ardei, conopida, varza, fasole, gulie. Culturile secundare sunt, de regula, cele de spanac, salata, ceapa verde etc.

Frunzele de varza sau de laptuca vor fi protejate daca, in apropierea lor, se vor cultiva plante aromatice, ca rozmarinul sau cimbrul. Fasolea, din aceleasi motive, se poate asocia cu cimbrul. Pentru a imbunatati gustul rosiilor, asociati-le cu busuiocul, morcovul cu ceapa si cu ridichea de luna, sparanghelul cu ceapa si cu patrunjelul, hreanul cu cartofii. Intre randurile de rosii timpurii se pot cultiva salata, varza timpurie, morcovi, conopida.

Asocieri negative (cateva exemple)

Nu se pot asocia legume care consuma acelasi tip de nutriment sau daca numai unul dintre ele atrage un anumit fel de daunatori.

Nu se cultiva niciodata cartofi in asociere cu patlagele vinete, nici cartofi sau rosii impreuna cu castraveti, nici patrunjel cu mazare, nici usturoi cu fasole.

Culturile succesive si asociate de legume, daca sunt programe din timp (si acum este cea mai buna perioada pentru a va gandi la acest lucru), vor aduce nu numai o eficientizare a suprafetei pe care o aveti de cultivat, dar si o productie de buna calitate si o protectie a solului care sa permita productiile asteptate an de an. Este vorba, pana la urma, de un lucru foarte simplu: respectarea legilor naturii si redescoperirea lor, mult mai importante decat toate tratamentele chimice sau metodele de stimulare (fortare) a productiei legumicole.

Recente